Mă hrănesc cu anumite gânduri pe care mulţi nu le înţeleg.

Este ciudat felul în care noi,oamenii, ne închidem în mintea noastră şi uităm de tot ce se petrece în jur. E ca şi cum am locui într-o altă lume,unde,pentru noi,timpul ar sta în loc.

Noi visăm.Ce anume? E greu de spus. De cele mai multe ori,visele noastre se dovedesc a fi eşuate,iar universul nostru devine dezastruos,deoarece ne pierdem vremea făcând anumite lucruri anoste,uitând că timpul trece. Apoi,e prea târziu. Privim anxioşi trecutul ca pe un loc straniu,de care am dori să nu ne mai aducem aminte.

Uneori ne simţim atât de stingheri incât preferăm să uităm cumva de lumea în care trăim,căutând astfel un "elixir al vieţii",acel "ceva" care să ne facă fericiţi.

Un lucru este cert: Avem nevoie de o ameliorare! Because we're broken.